Simplitatea nu este un ţel în artă, dar ajungi fără voie la ea

Scriitorul și criticul de artă francez, Jean Cassou, îl includea pe Brâncuși printre ”cei mai mari creatori ai tuturor timpurilor”, iar cunoscutul sculptor englez Henry Spencer Moore scria: „Brâncuși a fost acela care a dat epocii noastre conștiința formei pure”.

Constantin Brâncuși (n. 19 februarie 1876, Hobița, România – d. 16 martie 1957, Paris, Franța) a refuzat reprezentarea mecanică a naturii și realității dând o altă formă și un alt sens acestei arte, sculpturile sale remarcându-se prin eleganță, combinând simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avangardei pariziene. Brâncuși este considerat unul dintre cei mai mari sculpturi ai secolului al XX-lea.

Curiozități


Înainte de a muri, Constantin Brâncuși a dorit să lase moștenire Statului român cele 200 de lucrări și atelierul său din Paris.  Academicienii și intelectualii români, printre care Mihail Sadoveanu, George Călinescu, Camil Petrescu, Alexandru Rosetti, Geo Bogza, Krikor H. Zambaccian, au respins oferta lui Brâncuși într-o ședință din 7 martie 1951, considerându-l pe sculptor un reprezentant al burgheziei decadente și astfel atelierul lui Brâncuși a revenit statului francez.


Sculptorul moare în 1957 dar nu înainte de a se destăinui arhiepiscopului Teofil ”mor cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în țara mea”. Este înmormântat în cimitirul Montparnasse, alături de alte personalităţi ale culturii mondiale.


Abia în 1964 Brâncuși a fost „redescoperit” în România ca un geniu național, astfel ansamblul monumental de la Târgu-Jiu cu Coloana fără sfârșit, Masa tăcerii și Poarta sărutului a putut fi amenajat și îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac și fusese foarte aproape de a fi fost dărâmat.

Sursa: Wikipedia